Nu știu dacă ați observat, dar Toyota trece prin niște schimbări majore de ceva timp. Mai exact, se întorc la ce-au fost “în vremurile bune”. În ultimii 2-3 ani au trecut, în ochii mei, de la marca cea mai plictisitoare a deceniului 2010-2020, la o speranță pentru pasionații auto.
Toyota e cel mai mare producător auto din lume. Pe locul 1 după volumul de vânzări globale. Dar nu a ajuns pe poziția asta condusă de emoție. Ci de pragmatism și calcule contabile.
Trecutul Toyota e marcat de multă inovație și multă experimentare tehnică. La fel ca majoritatea producătorilor Japonezi, de altfel. Să ne gândim la perioada anilor ‘80-’90. Avem modele ca Celica GT4, Supra Mk4, MR2. Chiar și Lexus LFA, pentru că e tot un produs Toyota.
Asta ca să nu mai zicem de modele precum Toyota 2000GT, care era o capodoperă tehnică pentru vremea ei. Apropos, am înțeles că tocmai s-a vândut un exemplar la licitație cu vreo 700.000 de dolari.

Trecutul recent nu mai e la fel de spectaculos. Ca mulți alți producători auto, și Toyota a fost preluată în mare parte de contabili. În special după criza economică din 2008. Au continuat să inoveze. Dar mai mult în direcția de fiabilitate și optimizare de costuri.
Peste asta au venit și reglementări tot mai stricte de emisii și consum de combustibil. Așa că Toyota a devenit sinonimă cu mașinile de volum. Te duc de la A la B, consumă puțin și se strică rar.
Prezentul în schimb, începe să arate promițător. Toyota a făcut pași înspre mașinile cu componentă emoțională.
Au lansat Supra Mk5 în parteneriat cu BMW și GR86 în parteneriat cu Subaru. Au lansat GR Yaris, care este o ediție de omologare. Au continuat cu modelul GR Corolla pentru piața din SUA. Așa că Toyota pare să se întoarcă la marketing-ul de modă veche. Cel în care aveai modele pentru pasionați prin care experimentai inovația. Iar cu reputația construită, vindeai modele de volum.
Viitorul este și mai promițător. Toyota este marca pe care o urmăresc cu cea mai mare atenție în viitorul apropiat. Să vedem câteva modele pe care le putem aștepta în următorii 2-4 ani:
Toyota Supra Mk6 este deja confirmată. Dar încă există speculații în legătură cu trenul de rulare. Ar putea fi noul motor de 2l și 400cp anunțat de Toyota. Sau în colaborare cu Mazda, așa cum specula Best Car Magazine.

Toyota Celica Mk8. Până acum am avut 7 generații de Celica, iar primele 3 au fost toate cu tracțiune spate. Abia de la generația a 4-a au trecut la configurația cu tracțiune față / tracțiune integrală. Iar generația 7 a fost exclusiv cu tracțiune față. Noul model va avea probabil un motor transversal dar tracțiune integrală. Pantru că asta e configurația sistemului GR-4 de pe Toyota GR Yaris si GR Corolla.
Toyota MR2. Singurul model al mărcii care a venit cu motor central. A fost o mașină mică facută să ofere o alternativă mai ieftină pentru mărci precum Lotus sau Porsche. Nu se știe prea mute despre noua generație dar cel mai probabil va avea noul motor de 2l si 400cp.

Toyota GR GT3. Cel puțin așa se numește conceptul. Mașina de producție ar putea fi un Lexus. Înlocuitorul spiritual al lui Lexus LFA, ultimul halo car al celor de la Toyota. Mașina a fost deja văzută in teste pe Nurburgring și sunetul indică un motor V8. Numele de “GT3”, sugerează că Toyota vrea sa concureze cu acest model. Cel mai probabil în Super Taikyu Series, dar ar putea să fie și în WEC sau DTM.

Toyota GR86. Cel mai recent număr al Best Car Magazine spune că o generație nouă de GR86 ar putea fi prezentată în toamna lui 2026. Nu se știu prea multe despre ea, dar există confirmarea că nu va fi înlocuită de noua Celica.

La toate astea se adaugă și generații noi de GR Yaris si GR Corolla, așa că Toyota nu stă pe loc.
În opinia mea, Toyota este la momentul actual cel mai curajos producător auto. În timp ce toți ceilalți își pun toate resursele în electrificare și în a concura cu mărcile din China, ei aleg altă strategie. Una care ar putea să dea greș. Dar dacă are succes, vor ieși printre puținii câștigători din “războiul” cu producătorii chinezi.
Și mai văd ceva. O întoarcere spre anii de glorie ai producătorilor japonezi. În prima parte a anilor 2000, nimeni nu putea să concureze cu mașinile germane. Prețul era o barieră pentru mulți dar dacă aveai banii, nu aveai motiv să cumperi altceva. Mașinile japoneze erau ieftine și fiabile, dar nu trezeau niciun fel de emoție.
Acum mașinile germane încep să devină din ce în ce mai generice în cursa contra producătorior din China. Iar Japonia pare gata să intre înapoi în joc. Făcând mașini pe care oamenii să și le dorească, nu numai să le cumpere de nevoie.