Vom vorbi in acest articol despre un telefon care a generat un zumzet general cand a fost lansat la Mobile World Congress 2012.
Este primul telefon pentru care s-a renuntat la titulatura de Ericsson, iar Sony a incercat sa marcheze momentul printr-un device deosebit.
Cel putin din punct de vedere vizual, au reusit. Insa cred ca R&D-ul pentru el a durat cam mult. Spun asta din doua motive:
Pentru ca telefonul vine echipat cu un procesor dual-core de 1.5 GHz; deloc de neglijat, insa eclipsat repede de HTC One X si Samsung Galaxy S III, la putin timp. Si pentru ca telefonul vine cu Android 2.3.7. Da, scrie mare pe cutie ca un upgrade la 4.0 o sa vina foarte curand, insa e greu sa concurezi in acest moment cu un device care inca vine cu Android 2.3.x.
Specificatii
- Procesor Dual-Core de 1.5 GHz, Qualcomm Snapdragon
- Memorie RAM de 1 GB si stocare interna de 32 GB (fara slot microSD)
- Display LCD de 4.3 inchi si rezolutie de 720 x 1280 pixeli (~342 ppi)
- Camera de 12 MP cu LED Flash si filmare Full HD
- Sistem de operare Android 2.3.7 (upgrade la 4.0 in viitorul apropiat)
- Acumulator Li-Ion de 1750 mAh
Aspect
Asa cum spuneam in introducere, Sony a facut treaba buna din punct de vedere vizual. Telefonul nu numai ca arata foarte bine, insa si materialele folosite sunt placute.
Carcasa are un finisaj mat – care dupa parerea mea denota elenganta si calitate mai bine decat orice material glossy. Si tot la capitolul finisaj, va spun despre vechea mea fixatie: capacul.
Acesta se intinde pe toata suprafata telefonului, insa nu pare deloc fragil. Da impresia de ceva solid de care nu iti este frica sa tragi pentru a desface telefonul. Din pacate, odata cu Xperia S, Sony s-a inscris in trendul din ce in ce mai puternic de a nu mai oferi acces la baterie. Poti sa scoti capacul, insa doar pentru a introduce card-ul microSIM.
Un punct in plus pentru prezenta LED-ului de notificari dar mai ales pentru butonul dedicat de camera foto. O sa vorbim despre el mai tarziu.
Dimensiunile telefonului sunt bine echilibrate. Display-ul de 4.3 inchi il face sa fie usor de folosit cu o singura mana si ofera o priza destul de buna.
Performanta
Ziceam ca Sony a venit cam tarziu cu procesorul de 1.5 GHz si ca a fost eclipsat rapid de HTC One X si mai apoi de Galaxy S III.
Ei bine, asta nu inseamna nici pe departe ca telefonul nu este puternic. In utilizarea de zi cu zi aplicatile se misca natural si nu-mi aduc aminte sa fi fost nevoie vreodata sa inchid procese pentru a elibera memoria.
Quadrant, a dat de asemenea un rezultat pe care il consider foarte bun. Cel mai mare scor obtinut cu el a fost de 3274 de puncte.
Display
La o prima vedere, ecranul lui Sony Xperia S nu are prea multe de oferit. Sony a mers pe un panel LCD, care incepe sa piarda din ce in ce mai mult teren in detrimentul tehnologiilor mai noi.
Chiar si asa, ecranul lui Xperia S este unul reusit. Pe langa rezolutia HD si densitatea mare de pixeli, ecranul este unul foarte luminos si culorile sunt placute.
Din pacate industria mobila nu a renuntat la LCD pentru lipsa culorilor intense, ci pentru consumul mare de curent; si asta se cunoaste. Desi se vede foarte bine, ecranul consuma peste medie. Dar despre asta vom vorbi in sectiunea de autonomie.
User experience
Asa cum ne-a obisnuit, Sony a personalizat puternic Android-ul oferind o experienta inedita atat din punct de vedere vizual cat si functional.
Primele lucruri pe care le-am observat sunt micile adaugiri, cum ar fi aplicatia Power Saver sau setarile aditionale din zona de sunet.
Tineti minte cand va spuneam despre Power TuneUp de la Bitdefender? Iata ca Sony Xpera S vine cu o aplicatie proprietara pentru a face ceva similar. Functioneaza automat sau manual si poti alege ce vrei sa ramana si ce sa fie inchis pentru fiecare situatie in parte. Daca inchidea si conexiunea 3G, era perfect; din pacate nu am gasit aceasta optiune.
Un alt domeniu care ma tot roade pe mine la experienta Android, este sunetul. Nu exista un mod rapid de a controla toate sunetele din telefon. Da, poti sa dai soneria mai tare si mai incet din butonul balansoar de pe margine, dar volumul la mesaje (de exemplu) ramane la fel. Sony Xperia S a preintampinat aceasta problema. In zona de sunet exista o setare care pe mine m-a bucurat foarte tare.
Practic este o bifa prin care poti sa-i spui telefonului sa aplice la notificari acelasi volum de la sonerie. Ar mai fi de lucru, dupa parerea mea, dar este un inceput foarte bun.
Tastatura nu mi-a placut in mod deosebit. Nu are semne de punctuatie in modul alfa-numeric (doar in modul symbols). Au facut cei de la Sony o “inginerie” interesanta. Daca apesi ::space:: dupa un cuvant, in zona de sugestii apar cele mai folosite semne de punctuatie. Dragut, dar putin peste mana pentru mine.
In schimb, mi-a placut mult ideea celor de la Sony pentru a promova senzorul NFC cu care vine telefonul. In cutie, veti gasi doua tag-uri NFC (autocolante) si in telefon o aplicatie numita Tags. Aplicatia recunoaste cele doua tag-uri din cutie ca fiind “Bedroom” si “Home”.
Sony a gasit o utilizare foarte inteligenta pentru acest sistem. Practic iti pui tag-uri in locuri cheie: la intrarea in casa, in dormitor, la birou, in masina, etc. Cu o simpla apropiere de unul din tag-uri, telefonul stie unde se afla si schimba setarile telefonului dupa nevoile tale. Imi place mult chestia asta.
Ar mai fi destule de spus, dar ma gandesc sa va las cu niste capturi de ecran si sa vedeti cu ochii vostri ce mai are de oferit Sony Xperia S.
Camera
Din acest punct de vedere, Sony Xperia S vine cu doua avantaje peste majoritatea competitorilor din piata: senzor de 12 MP si butonul fizic pentru declansare.
Sa va explic de ce sustin intotdeauna ca telefoanele au nevoie de un buton dedicat pentru camera foto. Nu stiu daca are legatura cu obisnuinta sau cu fizica simpla, insa este mult mai usor sa tii telefonul stabil apasand pe butonul de declansare, decat pe ecran.
Prin urmare, Sony Xperia S are deja un avantaj din acest punct de vedere. Si da, pastrand traditia camerelor excelente (cu care vechile modele se mandreau), butonul declansator este in doua stagii – ca la orice aparat foto; focalizare si declansare.
Mai mult, senzorul de 12 MP ar trebui sa ofere (cel putin in teorie) imagini de calitate mai buna. Din pacate densitatea de pixeli a ramas la 72 ppi, dar oricum nu cred ca vom vedea progrese prea curand la acest capitol.
P.S. Camera vine setata automat pe 9 MP, asa ca daca vreti sa va bucurati la maxim de ce poate sa faca, intrati mai intai in setari.
Camera de pe Xperia S vine si cu un mod denumit 3D Panorama care suna destul de interesant interesant. Evident, imaginile nu pot fi vazute in 3D pe orice device. Mai mult, Sony spune ca este nevoie de un televizor cu motor Bravia. Vestea buna este ca imaginile nu sunt in vreun format obscur. Pe orice alt device se vad ca o panorama obisnuita.
Bineinteles, ca telefonul filmeaza la 1080 p, dar sa nu va faceti iluzii prea mari. Eu l-am testat pe timp de noapte si zgomotul de imagine este destul de vizibil. Nu ca ar fi singurul care are aceasta problema. Camerele de telefon mai au de evoluat pana sa ia locul device-urilor dedicate.
Autonomie
Incepand cu Sony Xperia S, am decis ca este momentul sa trec la o masuratoare mai obiectiva a autonomiei telefoanelor. Asa ca am decis sa le incarc pana la 100% si sa le “abuzez” pana se inchid. Am luat cel mai lung clip pe care l-am gasit si l-am pus sa ruleze in bucla. Si pentru ca rezultatul trebuia comparat cu ceva, am facut acelasi test si cu Galaxy S Plus-ul meu.
Rezultatele arata cam asa: Sony Xperia S a functionat timp de 4 ore si 16 minute, in timp ce Samsung Galaxy S Plus a ajuns la 7 ore si 18 minute. Probabil ca ecranul LCD consuma mult mai mult curent decat Super AMOLED-ul de pe Samsung.
Chiar si asa, vreau sa mentionez ca in utilizarea de zi cu zi, Sony Xperia S a avut o autonomie intre 17 si 22 de ore, ceea ce nu este departe de media altor telefoane testate. Vreau sa subliniez ca desi ecranul consuma mult, testul cu player-ul video nu este definitoriu. Am sa detaliez mai mult intr-un articol viitor, dar pana atunci consider ca acest telefon are o autonomie decenta; nu buna, decenta.
Concluzii
Asadar, ce se poate spune despre Sony Xperia S? Este un produs reusit sau doar inca un competitor pe piata telefoanelor multi-core? Mie mi se pare destul de reusit. Imi place mult felul cum arata, desi tine de gust; unii mi-au spus ca e urat si altii ca e frumos. Nicio parere moderata.
De asemenea apreciez experienta inedita oferita de Android-ul customizat de cei de la Sony.
In schimb mi-ar fi placut sa fie un telefon quad-core, ca sa nu fie eclipsat atat de repede de noile aparitii de pe piata. Si mi-ar fi placut sa vina cu Android 4.0 preinstalat. Nu cred ca asta e o problema reala (daca update-ul vine repede), dar cu siguranta este una de imagine. E greu sa concurezi in ziua de azi cu un telefon de top echipat cu Android 2.3.
Pret
Va spuneam ca mi-ar fi placut ca Sony Xperia S sa vina cu procesor quad-core. Pe de alta parte, avand in vedere ca telefonul costa 2.199 Lei (da, era mai scump la lansare) cred ca raportul calitate pret este unul corect. Mai mult, odata cu update-ul de Android 4.0 experienta oferita de acest model se va imbunatati drastic (sper).
