Dupa cum ati observat inca din titlu, avem de-a face in acest articol cu un aparat foto foarte special. Este vorba despre un bridge, dar asta inseamna mai mult decat ati putea crede.
Producatorii si magazinele online ne-au obsinuit sa asociem denumirea de bridge, cu un fel de point & shoot mai mare si, eventual, cu zoom peste medie.
Ei bine, Fujifilm HS10 este mai mult decat atat. Vom vedea pe parcursul articolului elementele care fac din aceasta camera foto, adevarata punte intre compacte si DSLR-uri.
Specificatii:
- Senzor CMOS de 1/2.3″
- Obiectiv cu lentile Fujinon si zoom optic 30x (echivalent 24-720mm)
- Sensibilitate ISO 100 – 6400
- Viteza obturator de pana la 1/4000 sec
- Diafragma F2.8 – F11
Inca de la prima vedere, specificatiile ne spun ca avem de-a face cu un aparat mai deosebit. Sa analizam pe rand elementele care-l diferentiaza pe HS10 de multe alte bridge-uri de pe piata.
Senzor:
Un pic de istorie. Senzorul camerei foto face (dupa parerea mea) cam 50% din valoarea ei. Dimensiunile si procesul tehnologic al acestuia au un impact foarte important asupra fotografiei finale.
Pe scurt: cu cat inghesui mai mult mega-pixeli pe un senzor mic, cu atat cresti riscul zgomotului de imagine. Asta inseamna ca fotografia finala iese granulata si textura arata artificial. Astfel, sunt foarte importante dimensiunea si calitatea senzorului.
Deci, ce inseamna CMOS si de ce este el mai bun? Pai, senzorii se impart in doua mari categorii, in functie de procesul de fabricatie. CCD (Charge Couple Device) este un tip de senzor care este mai ieftin de produs, dar care produce imagini de calitate doar la sensibilitati (valori ISO) mici.
De cealalta parte CMOS (Complementary Metal-Oxide Semiconductor) este mai scump de produs, dar obtine imagini de calitate mai buna la valori mari ale ISO. Discutia este mult mai lunga/controversata si implica multe aspecte. Acesta este rezumatul, ca sa stim cu ce avem de-a face.
Asadar, sa ne intoarcem la Fujifilm HS10. Unul din elementele care-l diferentiaza de celelalte bridge-uri (chiar din clase superioare de pret) este senzorul. Faptul ca producatorul a ales tehnologia CMOS il plaseaza cu un pas in fata concurentei.
Si ca sa va arat de ce este in stare senzorul CMOS, am facut o serie de poze, la care difera doar setarile ISO. Veti vedea ca zgomotul de imagine devine notabil abia de la ISO 800 in sus.
ISO 100
ISO 200
ISO 400
ISO 800
ISO 1600
ISO 3200
ISO 6400
Obiectivul:
Obiectivul lui HS10 este capabil de un zoom optic de 30x. Dar nu asta il aduce cu un pas mai aproape de DSLR-uri, ci felul in care se face acest zoom.
Acolo unde majoritatea producatorilor au ales o solutie digitala, prin care zoom-ul se face electronic, Fujifilm HS10 a optat pentru un inel. Astfel, zoom-ul se face in mod identic cu obiectivele de la aparatele foto DSLR. De fapt, obiectivul are inclusiv marcaje cu numarul de milimetri cu care s-a facut zoom.
Si in afara de zoom ce ne mai ofera acest obiectiv? Ne ofera inca un inel, de aceasta data pentru focusul manual. Este foarte fin si ofera un control excelent, mai ales la focalizarea obiectelor aflate foarte aproape. Mi-ar fi placut se sa treaca de la focusul manual la cel auto prin intermediul unui buton fizic (asa cum se face la DSLR) dar n-a fost sa fie. Trecerea de la un tip de focus la altul, se face digital. Nu e atat de grav.
Reglarea setarilor:
Inca un capitol la care HS10 tinde catre “fratii” sai mai mari. Reglarea setarilor nu se mai face prin joystick-uri si butoane. Nu, de aceasta data exista o rotita dedicata acestui scop. Astfel, reglajul se face nu doar mai usor, dar si mult mai precis.
Din pacate, acest atu al lui HS10 poate sa fie si un dezavantaj al sau. Pentru cei care nu au umblat pana acum cu un DSLR, acest mod de reglare poate fi un pic derutant.
Experienta:
Acum ca am discutat aspectele tehnice, sa vedem ce inseamna sa fii posesor de Fujifilm HS10. Sa incepem cu aspectul.
Materialele din care este construit sunt placute la atingere si ofera o aderenta buna. De asemenea, un lucru pe care n-ai cum sa nu-l observi este dimensiunea. Este clar mai mare decat alte bridge-uri cu care am avut de-a face. Am avut probleme sa-l fac sa incapa in geanta in care imi tin Panasonic-ul FZ-8.
Butonul de On/Off este o idee buna, dar din pacate nu pare sa fie dusa la capat asa cum trebuie. Este plasat acolo unde majoritatea aparatelor au zoom-ul si asta e bine. Din pacate butonul nu este atat de aderent pe cat mi-as fi dorit. Trebuie sa fii foarte atent cand il actionezi, ceea ce inseamna ca in conditii de iarna chiar si cu niste manusi subtiri devine greu de operat.
Mi-a placut in schimb un mic detaliu de ergonomie. Eu tin de obicei aparatul pe vizor si nu pe LCD. Ma ajuta la incadrarea pozelor si mi se pare mult mai practic. Problema este ca de cate ori vreau sa schimb setarile trebuie ori sa o fac prin vizor, ori sa comut pe LCD.
HS10 are un senzor de proximitate langa vizor si, de cate ori indepartezi aparatul de la ochi, comuta inapoi pe LCD. Astfel, schimbarea setarilor sau revizuirea fotografiilor facute devin operatiuni foarte comode.
Si daca tot am mentionat LCD-ul, sa vorbim putin si despre el. Are 3 inchi si este rabatabil. E adevarat ca in felul acesta devine mai vulnerabil la socuri, dar vine si cu un mare avantaj. De cate ori a trebuit sa va asezati pe burta in iarba pentru a obtine cadrul pe care il doriti? Da, de multe ori merita, dar cateodata conditiile nu ne permit acest lucru. Ecranul rabatabil ne vine in ajutor exact in astfel de situatii.
Si inca ceva. Trebuie sa va spun si despre acest lucru, pentru ca mi-a placut mult. Exista un mod Panorama, dar nu functioneaza in modul clasic. Tot ce trebuie sa faceti este sa tineti aparatul in pozitie verticala (veti primi instructiuni vizuale) si sa-l rotiti catre stanga sau dreapta. De restul, se ocupa aparatul (nu se face decat o singura declansare).
Din pacate, lipsa mea de experienta cu acest aparat a dus la niste rezultate mult sub asteptari. Sunt convis ca dupa foarte putina practica, veti putea obtine fotografii foarte bune cu aceasta setare.
Modul video:
Fujifilm HS10 este capabil sa filmeze Full HD si poate sa faca focus real time, chiar daca modificam nivelul de zoom in timpul filmarii. Stiu, pare banal, dar ati fi surprinsi sa aflati cate camere nu pot sa faca focus in acest fel.
Mai mult, camera poate filma cu pana la 1000 de cadre pe secunda. Bineinteles, ca se sacrifica mult din rezolutie. Mai exact, ramane la 320×240 de pixeli.
Si cum vorba lunga nu a dus vreodata la lucruri bune, am sa va las cu o serie de poze facute cu Fujifilm HS10. Mai departe, judecati voi.
Fujifilm HS10 poate fi cumparat la pretul de 1.299,00 Lei. Ca de obicei, multumirile merg catre magazinul evoMAG, care mi-a furnizat camera la timp pentru a o putea testa la iesirea mea in natura.
